ROBOR. Ce este și cum ne influențează acest indice

Tot ce trebuie să știi despre ROBOR

În mod cert trebuie să fi auzit vorbindu-se, în special în ultimii ani, despre indicele ROBOR.

Mare parte a anunțurilor făcute de către Banca Națională a României au influențat, într-un mod sau altul valoarea acestui indice.

Dar ce este ROBOR, mai exact? Și, mai important, cum ne influențează el creditele pe care le avem în desfășurare?

Toate aceste întrebări își vor găsi răspunsul în articolul de față.

Ce este ROBOR

Să începem prin explica ce este ROBOR.

ROBOR a fost introdus în 2010 și este indicatorul cel mai des utilizat în calcularea dobânzilor creditelor luate în lei în țara noastră.

Credem că acum ar fi bine să menționăm că toate împrumuturile cu dobânzi variabile accesate până acum doi ani erau calculate ca parte fixă (marja băncii), plus acest indice.

Începând cu luna mai a anului 2019, a fost înlocuit de IRCC la acordarea de împrumuturi cu dobânzi variabile.

Chiar și așa, tot ROBOR este cel care influențează un număr mai mare de împrumuturi și de beneficiari ai acestora.

Denumirea indicatorului vine de la abrevierea termenilor Romanian Interbank Offered Rate.

În funcție de acest indice, toate băncile stabilesc ratelor lunare pe care vor trebui să le plătească cei ce au credite variabile în derulare, luate în lei înainte de mai 2019.

De câte tipuri este indicatorul de referință

În funcție de perioada de timp pe care se calculează ROBOR, avem mai multe tipuri de indici.

Aceștia sunt, cum urmează:

Așa cum poți observa, ratele de referință sunt stabilite în funcție de orizontul de timp pentru care băncile se împrumută reciproc.

Pentru fiecare scadență în parte, calculează un curs ROBOR ca media aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare dintre cele 10 bănci participante la fixing, pentru depozitele atrase cu 15 minute înainte de publicare, după ce au fost eliminate extremele maxime și minime.

În ceea ce privește băncile participante, lista cu cele mai performante 10 instituții bancare se modifică la fiecare 6 luni.

Dintre indicii amintiți mai sus, cel mai importanți pentru populație este ROBOR 3M, pentru că după el se calculează rata pentru vechile credite Prima Casă – de departe cel mai atractiv credit ipotecar din ultimii ani.

Cum influențează indicele ROBOR rata lunară

Pentru un exercițiu de imaginație și pentru a vedea cât de mult influențează acest indice valoarea unei rate lunare, haide să luăm câteva exemple de rate la creditul Prima Casă.

Pentru a simplifica puțin lucrurile, ne-am decis să luăm următoarele variante în calcul: un indice ROBOR 3M din septembrie 2017, ce era cotat la 1 % și unul pur ipotetic, specific unei crize economice, de 10 %.

Exemplu cu ROBOR 3M cotat la 1 %

Să zicem că persoana din exemplul acesta avea de achitat în septembrie 2017 suma de 1000 lei – 400 lei drept sold al creditului și 600 lei dobânzi.

Din cei 600 lei – 500 lei reprezentau marja băncii, iar 100 lei erau aferenți indicelui ROBOR 3M (care, așa cum am stabilit, era cotat la 1 % în acel moment).

În total a achitat 1000 lei.

Exemplu cu ROBOR 3M cotat la 10 %

În general, numai în timpul unei crize financiare, ROBOR 3M poate ajunge la o medie de 10 %.

Menținând exemplu de mai sus, dar aplicând creșterea indicelui de referință, persoana în cauză ar fi avut de achitat tot 400 lei soldul creditului + 500 lei marja băncii (care rămân neschimbate comparativ cu exemplul de mai sus) + 1000 lei datorați ROBOR-ului de 10 %.

În felul acesta, rata lunară ajunge la 1900 lei, aproape dublu față de varianta prezentată anterior, pentru același împrumut, cu un ROBOR cu valoare mare.

Exemplu cu indicele ROBOR maxim

Dacă ar fi să luăm în calcul maximul istoric al indicelui ROBOR BNR, de 15 % cât a fost vârful crizei financiare din 2008 – 2009, atunci rata lunară a respectivului individ ar fi fost de 400 lei sold + 500 lei marjă + 1500 lei ROBOR.

Așadar, rata lunară ar fi ajuns la 2400 lei în total, cu 1400 lei mai mare decât cea pe care o are de plătit când indicele are o valoare de 1 %.

Exemplu cu ROBOR 3M din prezent

În momentul actualizării articolului (aprilie 2024), ROBOR 3M are o valoare de 6.05 %.

Astfel, dacă acest indice ar fi luat în considerare în calculul ratei lunare amintite în exercițiul prezentat aici, beneficiarul împrumutului ar avea de plătit 900 lei (sold + marjă) + 605 lei ROBOR.

Cu 505 lei mai mult decât ar fi avut în septembrie 2017, dar mai puțin față de maximul ultimilor doi ani din aprilie 2023, când valoarea indicelui era de 6.8 %.

Ce influențează evoluția indicelui

Există mai mulți factori care influențează creșterea indicatorului ROBOR.

Creșterea inflației, scăderea lichidității din piață, incertitudinea în ceea ce privește politicile adoptate de către Ministerul Finanțelor Publice – toate acestea pot influența pozitiv și/sau negativ evoluția indicelui ROBOR.

Explicăm în continuare cum.

Creșterea inflației

Din păcate, în ultima vreme, rata inflației a înregistrat o evoluție ascendentă, trend care pare să se păstreze și în viitor.

Creșterile salariale nu au făcut decât să crească apetitul de cumpărare al românilor, fapt care se traduce prin scumpirea tuturor articolelor de pe piață și, automat, în deprecierea puterii de cumpărare a leului, rezultând creșterea inflației.

Există o legătură directă între rata inflației și cea a dobânzii de politică monetară.

Pentru a se menține un echilibru, este necesar ca atunci când se observă că inflația crește, să se crească automat și rata dobânzii interbancare.

Consilierul de strategie al Băncii Naționale a României, domnul Adrian Vasilescu declara în 2018 că inflația mare cere și o dobândă mare.

Scăderea lichidității în piață

Cu cât există mai puține lichidități, cu atât băncile sunt nevoite să se împrumute la rate interbancare mai ridicate, ducând automat și la creșterea indicelui ROBOR.

Riscul din sfera finanțelor publice

Politicile uneori confuze ale celor ce se regăsesc în funcții de conducere ale instituțiilor finanțelor publice, sau uneori chiar contradictorii, duc la prudență.

Băncilor le este frică de eventualele consecințe, retrag lichiditățile de pe piață și așteaptă să vadă ce se întâmplă și cum gestionează statul deficitul monetar, pentru a știi cum să reacționeze și ei, la rândul lor.

Fapt care, ai ghicit, duce la creșterea ROBOR-ului.