Ce este inflația?

Tot ce trebuie să știi despre inflație

Dacă ești cât de cât la curent cu ce se întâmplă în sectorul financiar și economic, nu se poate să nu fi auzit măcar odată de termenul inflație.

În mod cert trebuie să fi văzut declarațiile experților financiari care în toți anii trecuți ne aminteau că „Degeaba avem creștere economică, dacă și inflația crește în același ritm”.

Dar te-ai întrebat vreodată ce este, mai exact, această inflație? Cum ia naștere și cum ne afectează ea bugetele personale?

Ei bine, toate aceste întrebări, precum și altele pe care le-ai mai putea avea în legătură cu acest subiect își vor găsi răspunsul în rândurile de mai jos.

Iată ce vei putea citi în acest articol:

Ce este inflația, mai exact

Conform Wikipedia, inflația reprezintă un dezechilibru major din economia unei țări.

Efectul se poate face simțit atât la nivelul consumatorului, cât și la nivel macroeconomic, afectând totul, de la prețurile din magazine, până la nivelul dobânzii de referință.

Inflația este reprezentată de creșterea generală a prețurilor, indiferent că discutăm de bunuri de larg consum, de combustibili, ori de servicii.

În același timp, se înregistrează și o putere mai mică de cumpărare a monedei naționale.

Este simplu de înțeles de ce: cu cât prețurile cresc, cu atât vei putea achiziționa mai puține produse cu banii tăi.

Nu contează că anul trecut luai un kilogram de roșii cu 5 lei. Dacă vorbim despre inflație și de o creștere a prețurilor, anul acesta vei putea achiziționa doar 0.9 kg la aceiași bani.

„Inflația este la fel de violentă precum un tâlhar, la fel de înspăimântătoare precum un hoț armat și la fel de letală precum un asasin plătit”.

Spunea Președintele American Ronald Reagan în anul 1978

Ce este rata inflației

Rata inflației reprezintă procentul cu care prețurile au crescut sau scăzut într-un interval anume de timp.

De obicei, acest indice este calculat de la o lună la alta sau de la un an la altul și îți spune cât de repede și de mult au crescut prețurile în perioada respectivă de timp.

Iată un exemplu: dacă indicele de inflație pentru un litru de benzină este de 2 % pe an, asta înseamnă că prețul benzinei va fi cu 2 % mai mare de la un an la altul.

Cu alte cuvinte, dacă în 2020 puteai achiziționa cu 5 lei o unitate de combustibil, în 2021 ești nevoit să plătești 5.1 lei pentru aceeași cantitate.

Ce generează această inflație

Așa cum îți poți da seama și singur, tot ce ține de inflație a fost atent studiat de-a lungul anilor, din cauza efectelor puternice pe care acest fenomen le are asupra economiei mondiale și asupra populației.

Astfel, s-a ajuns la concluzia că, în teorie, pot exista o multitudine de factori declanșatori de inflație.

Însă dintre toți, doi sunt foarte importanți:

Cererea în exces a anumitor bunuri de consum

Se întâlnește atunci când cumpărătorii doresc extrem de tare anumite bunuri sau servicii.

Atât de mult încât sunt dispuși să plătească prețuri mai mari pentru a le avea (este de departe cea mai des întâlnită cauză declanșatoare de inflație).

Acest tip de inflație poate fi observat și după anumite crize politice majore. Vezi cazul Venezuelei și a întregii povești în care este implicat președintele Maduro.

Populația de acolo este atât de disperată, iar din cauza embargourilor impuse, mâncarea este așa rară și scumpă, încât oamenii cheltuie salariile de pe o lună de muncă pentru a cumpăra un kilogram de carne.

Creșterea costului anumitor produse

Al doilea cel mai important factor declanșator de inflație este creșterea costurilor de producție a anumitor bunuri.

Motivele pentru aceste creșteri pot fi multiple:

Aici putem da ca exemplu ce s-a întâmplat după ce Uraganul Katrina a lovit orașul New Orleans. Mare parte din țevile prin care erau alimentate benzinăriile au fost distruse.

Cu toate că nevoia de combustibil era aceeași, cantitatea disponibilă era mult scăzută, iar aprovizionarea se făcea greu. Motiv pentru care s-a înregistrat o creștere importantă a prețului carburantului.

Fenomenul monetarist

Pe lângă acești doi principali factori, unii economiști mai consideră și fenomenul monetarist ca declanșator de inflație.

Cu alte cuvinte, cu cât populația are acces la mai multe resurse, cu atât ei vor dori să achiziționeze mai multe produse și bunuri.

Astfel, se observă o creștere a cererii, ceea ce va duce la o creștere a prețurilor. Dar aici revenim la primul motiv enumerat în acest capitol.

Așadar, fenomenul monetarist duce, într-un final, tot la una din principalele două cauze ale inflației, enunțate anterior.

Cum se calculează inflația în zona euro

În ceea ce privește zona euro, inflația este măsurată după indicele IAPC – indice armonizat al prețurilor de consum.

Termenul „armonizat” se referă la faptul că toate statele membre ale Uniunii Europene aplică aceeași metodologie în determinarea inflației.

În felul acesta, se va oferi posibilitatea comparării reale a ratei inflației pe care o au diverse țări.

Banca Centrală Europeană are ca obiectiv determinarea tuturor statelor din UE să mențină stabilitatea prețurilor. În traducere, să aibă o rată a inflației IAPC anuală inferioară nivelului de 2 %.

Cum se determină indicele IAPC

În fiecare lună, BCE prin institutul de statistică Eurostat colectează în jur de 1.8 milioane prețuri din peste 200.000 magazine, în 1600 localități din Uniunea Europeană.

Ca o medie, fiecare țară colectează prețurile a aproximativ 700 de produse și servicii.

Pentru fiecare produs sunt colectate mai multe prețuri.

Ia exemplul unui anumit tip de cafea. Acesteia i se va calcula prețul atât când este vândută en-gros, en-detail sau pe diverse site-uri de pe internet.

Fiecare produs are atribuită o anumită pondere, în funcție de sumele medii cheltuite într-o gospodărie pentru produsul respectiv.

Spre exemplu, cafelei (împreună cu cacao și ceai) îi este atribuită o pondere de 0.4 %, în vreme ce benzinei 4.6 %.

Toate datele sunt apoi centralizate și se vede care este valoarea totală a IAPC-ului.

Determină singur valoarea inflației

Se poate să fi auzit în trecut că inflația în România a fost de „X” sau că am avut o inflație 2020 egală cu „Y”, dar aceste cifre credeai că nu te influențează în nici un fel.

Noi îți propunem să faci următorul exercițiu, prin intermediul căruia vei putea determina indicele prețurilor de consum (sau IPC, cum mai este el cunoscut).

Acest indice măsoară, practic, schimbarea costului unui coș de cumpărături din mediul urban.

Urmând pașii din tabel, poți determina singur inflația în România și poți observa cum această valoare te influențează pe tine:

Pentru determinarea inflației anului 1 față de anul etalon, împarte valoarea totală din anul 1 la valoarea etalon și înmulțește cu 100.

Astfel: 1800 : 1660 x 100 = 108.43. Rezultă o rată a inflație de 8.43 %.

Anul 2 față de etalon are o inflație de 11.44 (1850 : 1660 x 100 = 111.44), dar față de anul precedent aceasta este de doar 3.01 % (11.44 – 8.43).

În felul acesta poți determina de unul singur care este inflația resimțită de tine și cum te afectează aceasta, personal.

Cum să te protejezi de inflație

Cel mai puternic mod prin care te poți proteja de efectele destul de devastatoare ale unei inflații ridicate este să îți mărești constant valoarea veniturilor.

O creștere anuală de 5 % sau o promovare care îți garantează un venit net cu 20 % mai mare vor face ca inflația să nu aibă nici un efect asupra ta.

Dar dacă aceste tactici nu sunt o opțiune? Dacă lucrezi pe un salariu fix, care nu poate fi negociat timp de „X” ani? Atunci ce ai de făcut?

Cea mai bună cale prin care îți poți proteja economiile este prin investiții.

Găsești pe pagina noastră o mulțime de ghiduri care te vor ajuta să îți lansezi un portofoliu investițional aici.

Concluzii

Sperăm că prin acest articol am reușit să îți răspundem la întrebarea „Ce este inflația”.

Noi ne-am dorit mai mult de atât, motiv pentru care am și oferit câteva idei despre cum să evităm efectele nocive ale acesteia și cum să ne calculăm singuri modul în care indicele de inflație ne afectează personal.

Dacă ți-a plăcut articolul, nu ezita să vizitezi și alte pagini de pe Financer.com. Aici vei găsi o multitudine de ghiduri financiare, care mai de care mai interesante.